Hoții tablourilor din Olanda și-au recunoscut faptele, pentru a-și reduce pedepsele. Ei vor să dea în judecată muzeul pentru că nu era păzit cum trebuie

Radu Dogaru, Eugen Darie și Alexandru Bitu au recunoscut, marți, în fața instanței, toate faptele de care sunt acuzați în dosarul furtului de tablouri și au cerut să fie judecați în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Instanța Judecătoriei Sectorului 3 i-a întrebat, la termenul de marți, pe inculpații din dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le însușesc.

Radu Dogaru, Eugen Darie și Alexandru Bitu au spus că recunosc toate faptele pentru care au fost trimiși în judecată de procurori și vor să fie judecați în baza acestora, cu aplicarea prevederilor articolului 320 indice 1 din Codul penal.
În aceste condiții, instanța urmează să îi audieze pe cei trei și apoi să acorde cuvântul procurorului și celorlalte părți din dosar. Primul este audiat Alexandru Bitu.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată, potrivit articolului 320 indice 1.

În acest caz, inculpatul va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Cătălin Dancu, avocatul lui Radu Dogaru, a declarat marți că face demersuri pentru a da în judecată Muzeul Kunsthal și Primăria Rotterdam, pe baza unui raport al poliției olandeze făcut imediat după furtul celor șapte tablouri, care ar dovedi lipsa de securitate și neglijența autorităților.

Avocatul Cătălin Dancu a declarat pentru Mediafax că după termenul de marți din dosarul privind furtul tablourilor va lua legătura cu avocați olandezi pentru a introduce pe rolul unei instanțe o acțiune prin care să se dovedească faptul că Muzeul Kunsthal și Primăria Rotterdam au dat dovadă de neglijență în ceea ce privește securizarea perimetrului muzeului și mai ales a operelor de artă expuse în el.

Dancu a spus că acțiunea se va baza pe un raport al poliției olandeze făcut după furtul celor șapte tablouri și care ar dovedi deficiențe în ceea ce privește sistemele de securitate ce trebuiau să asigure muzeul.

Avocatul a precizat că nu existau senzori în preajma operelor de artă, „nici măcar o bară sau un geam de protecție ca să nu ajungi să pui mâna pe ele sau să ajungi să arunci cu cerneală în ele”.

Dancu a mai spus că această acțiune are rolul de a produce o circumstanță atenuantă în cazul acuzațiilor aduse clientului său, în dosarul de la Judecătoria Sectorului 3.

La termenul din 10 septembrie, Cătălin Dancu afirma că cinci dintre tablourile furate au fost predate de Olga Dogaru unui bărbat. Dancu preciza că tablourile ar fi ajuns, imediat după arestarea lui Radu Dogaru, la o persoană „trimisă” de acesta, care nu și-a declinat identitatea în fața Olgăi Dogaru.

„Aceste lucruri sunt clarificate și sunt lămurite deja de procurori. Se știu în cadrul materialului de urmărire penală”, a mai spus Cătălin Dancu.

Întrebat dacă anchetatorii au aflat cine este persoana căreia Olga Dogaru i-a dat tablorile, Dancu a menționat că nu, fiind cunoscută doar procedura în care au fost predate tablourile.

Dancu mai spunea, în legătură cu tablourile furate de la muzeul din Rotterdam, că cinci dintre acestea ar fi, în opinia lui, în Republica Moldova, iar celelalte două s-ar fi pierdut în Belgia.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Judecarea dosarului a început în 13 august, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocații celor acuzați de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la perchezițiile din 1 martie, de la locuința Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni”, au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.

Ulterior aceasta și-a schimbat declarația, arătând că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior în declarație dată în fața procurorilor.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.